Petale albe de căldură îmi murmură neştirea . Stropi de minune mă inundă în profunzimea ta, din mine. Păşesc clipele senine, pictate de soare în umbra ascunsă de ieri. Târziu, prea târziu am auzit paşii nesiguri, îndreptaţi spre mine…melodii îngheţate, fraze rupte, adunate – mă inundă. Cercuri aşezate între culorile îngerului tău vorbesc pentru mine. Şi iarăşi, îmi imprim gândul mai aproape de tine…voci nesăbuite topesc orizonturi din mine.
Aşterne-mi uitarea în raze de curcubeu…şi las-o acolo, pe vecie. Uită ce am fost ieri, viseaza ce voi fi mâine!
Iuliana Popa 
Exista in oceanul Pacific , ascunsa in adancuri , o perla extrem de scumpa si de rara . Se cheama perla neagra .
Am citit despre ea, se găseste doar una la 15000 de scoici culese.Impresionant…
E frumoasa!
Si in Basarabia se gaseste una la 7 milioane de locuitori . Si este frumoasa cu surasul ei unic .
Vai,multumesc!Dar cum puteti afirma astfel de lucruri extraordinare fara sa ma cunoasteti?
”Viseaza ce vei fi maine ” .Pastreza totusi surasul . Si uita trecutele suparari pricinuite de cele ce-am spus mai sus . Ce cred eu cade la cenzura .
Suparari, nicidecum nu sunt….prea frumoase lucruri,desi spunandu-le eu,suna a egoism. 🙂
Doua treimi din viata le-am petrecut departe de parinti . Iar ei imi spuneau cand plecam de acasa : ”Sa ne scri !” .
Sa ne scri surazand Iuliana .
Cu mare drag!
-_-
Buna Iuliana, frumoasa postare. Ascunzi in petale de metafore trairi si dorinte pe care noi, cititorii doar le banuim. Imi place. Mult as vrea sa stiu daca in postarile tale pot identifica repetitie ca sa pot repera insemne catre mistere. Asta inseamna ca imi voi face timp sa iti citesc blogul.
Buna si tie!Da, adevarul e ca ascund cate ceva…Si multumesc pt timpul oferit!
P.S. Ma bucur ca-ti place!
foarte frumos. ai un stil special de a scrie:)
Multumesc! 🙂
mai dormi, sa mai visezi! 🙂
nu de alta dar visezi frumos.
mda…ms 🙂 asa o sa fac 🙂
fain tare de tot!
Ms,ms! Postul asta se vroia a fi optimist, dar nu stiu ce-a iesit… 🙂
pesimist nu e, nici trist. e un inceput de optimism rupt, ca o carte in care nu iti dai seama daca personajul care a inceput sa se bucure si-a terminat bucuria pentru ca cine a mazgaliti randurile in care se putea citi asta. inceputul de optimism e scris, sper ca restul optimismului a fost trait! ar fi ceva sa mai adaugi un 3 randuri de continuare!
Frumos!Ms!
Dar nu obisnuiesc sa adaug la articole.. 🙂
atunci poate o adaugare noua,( adaugat nu neaparat la articol, cat la stare).si nu o sa stie nimeni de legatura 🙂
ok 🙂
keep the secret! 😉
evident!
deal!!!!! 🙂
o sa ma chinui sa chicesc care din urmatoarele postari o sa fie
ok ok! 🙂