Între relativ şi terestru

384698_563771936996731_253142257_n

                                                                                                                                                                                      poza: Alin Brotea

Tăcerile asurzesc uneori, când mintea zboară uşoară printre razele de soare din capul tău.  Gândim şi nu gândim, alegem şi ne lăsăm aleşi. Şovăim, nu luăm decizii şi ceilalţi merg mai departe, fără noi. Când observăm că mîina noastră e pustie fără a altcuiva, căutăm, scriem, nu primim răspuns sau primim… şi iar o luăm de la capăt.

Zilele noastre se colorează uneori de la sine, cu cineva. Alteori, zilele noastre mor în singurătate şi speranţă şi mâine începe cu azi, şi azi continuă o săptămână, dar până când ? Alegem să visăm iar şi iar, alegem să uităm, să nu gândim, să plecăm elegant şi totuşi, construim amintiri. Zidim pereţi înalţi între noi, din teamă sau nu… şi topim inimi, ale noastre sau nu…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s