Linişte la plural

63905_360307107415355_1474447221_n    Ai vrea să ştii uneori sunetele din inima lui. Ai vrea să cauţi până în adâncuri răspunsuri.

Soarele.

Unul singur. Mereu.

Şi el…

Te întrebi cum e femeia care l-a furat, sau cum ar trebui să fie… Te întrebi dacă eşti tu sau ea. Te îneci printre întrebările tale şi te scufunzi. Adânc. Atât de adânc.

Uneori visezi.

Culorile te lasă în cea mai întunecată perioadă a nopţii şi mâine adormi iar, fără să vrei. Îţi goleşti amintirile de tot ce a fost, de tot ce a spus, de tot ce nici unul dintre voi n-a spus niciodată. Şi mergeţi aşa împreună, fiecare cu tăcerea lui…

Anunțuri

5 gânduri despre „Linişte la plural

      • Articolul scris de tine m-a ajutat să identific ultima picătură care a venit şi a umplut proverbialul pahar din cazul meu. Cred că tocmai de aceea am scris acel comentariu la tine şi m-am dus apoi să mă odihnesc, dacă toată treaba ar fi fost doar de matematică aş fi scris şi un QED la final să mă simt şi mai bine. Mulţumesc. 🙂

  1. Pingback: Hai să vezi de ce… | Au fost odată numai gânduri bune…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s