Nefericiri…în picături luminoase de tăcere. Ai alintat liniștea unei singurătăți în vara unei ierni apuse. I-ai pictat sufletul sub formă de floare, l-ai topit și l-ai ars. Mă întreb dacă știi sau dacă vrei să știi?.. Scrisori de secol nou înșirate pe ecrane luminoase, ce fură tot mai mult din ochii tăi ce pot fi dăruiți. Ochi ce pot, dar nu vor să dăruiască. Vântul trecutului ne-a șters pe amândoi și pe alții – mulți. Care amândoi? Cei doi ei – separați. Un ea și un el ce refuză, două pronume rătăcite de niște alți ei și alte ele.
Înțeleg ce nu-mi zici, tac și ascund ce gândesc. Și așa răsfoim un ieri și un azi, zi de zi. Dar vai, cât aș vrea să vorbesc mult pe o bancă alăturată, pe o coardă a durerii sufletului tău. Suflete amorțite, minți adormite de răni, emoții răstignite…pentru că de ce nu?
Zi-mi, ce-ai înțeles tu?
Cine ar indrazni sa raspunda la ce nu raspunde si un el? Eu nu! Dar, spun ca mi-a fost intotdeauna drag stilul tau. Ma bucur ca ai ramas aici si scrii. Eu imi conduc pasii inapoi spre locurile de unde pauza de citit si-a sapat tacerea. 🙂
Vai, ce dor mi-a fost de comentariile tale! Sa stii ca am zambit si iti multumesc!
Ma bucur ca ai zambit. Sper ca o faci des si in multe alte ocazii, ca sa nu fiu nevoit sa iti comentez in fiecare zi. Am cam disparut de pe aici, este drept, dar felul in care tu scrii mi-a placut de la inceputuri. Big hug.
si eu te cuprind cu mare drag!
Am vazut eu cum cuprinzi tu, stiu ca este cu drag. Ma bucur sa citesc si sa recitesc gandurile tale. Fereasca-l pe el sa il iubesti, ca ii scrii din toate gandurile tale 🙂
🙂 de ce fereasca-l? e de rau? 🙂
Ii duci dorul…
hm..
si eu am cam disparut, scriu rar si putin. Mai rar si mai putin decat inainte 🙂
Cred ca este bine sa mai facem si pauze. Altfel, nu mai apreciem sufletul care naste cuvinte. De scris sunt sigur ca poti scrie mult si des. Imi place sufletul care scrie. La tine, spun…
Doamne, cat de frumos poti sa vorbesti 🙂 oare cum esti in viata reala? :p
Zambesc. Sunt natural. O sa revin sa te citesc, cel putin voi lasa ganduri scrise frumos. De ne vom intalni, ma vei vedea asa cum sunt. Si eu ma intreb cum esti in viata reala, cum dai forma inimii in cuvibte rasucite pe fiecare parte…