Drag

sonor

14470404_1235117086560605_6149079698772332720_n

   Nefericiri…în picături luminoase de tăcere. Ai alintat liniștea unei singurătăți în vara unei ierni apuse. I-ai pictat sufletul sub formă de floare, l-ai topit și l-ai ars. Mă întreb dacă știi sau dacă vrei să știi?.. Scrisori de secol nou înșirate pe ecrane luminoase, ce fură tot mai mult din ochii tăi ce pot fi dăruiți. Ochi ce pot, dar nu vor să dăruiască. Vântul trecutului ne-a șters pe amândoi și pe alții – mulți. Care amândoi? Cei doi ei – separați. Un ea și un el ce refuză, două pronume rătăcite de niște alți ei și alte ele.

Înțeleg ce nu-mi zici, tac și ascund ce gândesc. Și așa răsfoim un ieri și un azi, zi de zi. Dar vai, cât aș vrea să vorbesc mult pe o bancă alăturată, pe o coardă a durerii sufletului tău. Suflete amorțite, minți adormite de răni, emoții răstignite…pentru că de ce nu?

   Zi-mi, ce-ai înțeles tu?

12 gânduri despre „Drag

  1. Cine ar indrazni sa raspunda la ce nu raspunde si un el? Eu nu! Dar, spun ca mi-a fost intotdeauna drag stilul tau. Ma bucur ca ai ramas aici si scrii. Eu imi conduc pasii inapoi spre locurile de unde pauza de citit si-a sapat tacerea. 🙂

Lasă un răspuns către Iuliana Popa x